Argomenti dell'insegnamento
Cëla la descrizions di cursc

Modalità di insegnamento
Lezions online

Obiettivi formativi
I studënc/la studentësses dëssa - vester boni/bones de mustré su cun ejëmli concrec l‘importanza dla „religion“ tl contest d‘aldidancuei; - vester boni/bones de pensé do sun la biografia religiëusa de uni un; - savëi i prinzips y valores dl crëidum cristian; - savëi i prinzips y valores dla gran religions y vester boni/bones de purté ite - canche l passenea - chësta nozions tl nseniamënt a scola y tla scolina; - savëi da spieghé rituai, festes y usanzes cultureles tlo da nëus; - vester boni/bones de pensé do sun dumandes esistenzieles (p.e. la mort) y de ti spieghé chësta dumandes a mutons/mutans dla scola elementera y dla scolina; - vester boni/bones de valorisé l‘impurtanza dla pluralitá religiëusa y culturela dantaldut tl ciamp dla scola elementera y dla scolina; - vester boni/boni de traté dumandes etiches y di dërc dla persones a na maniera adateda per mutons y mutans dla scola elementera y dla scolina; - vester boni/bones de capí l‘introduzion dla materia dla „formazion soziela“ (2019) y de valorisé i contenuc te na maniera inovativa; - vester boni/bones de capí l‘impurtanza di contenuc dla formazion soziela tl ciamp dla educazion y dla scola; - vester boni/bones de capí y de paradlé contenuc mpurtanc dla democrazia y dla costituzion di stac sibe a livel local sibe a livel internazionel; - vester boni/bones de capí l‘importanza de istituzions pedagogiches coche post de esperienzes sozieles y politiches; - cunëscer la gran desfides sozieles y politiches y vester boni/bones de les coleghé cun l lëur de educazion tla scola elementera y tla scolina; - vester boni/bones de capí l‘impurtanza di prinzips fundamentei dla democrazia y ënghe dla puscibeltà, che chisc princips ne vën nia for respetéi. Cunescënces y cumpetënzes: Savëi y capí: I studënc/la studentësses cunësc i aspec plu mpurtanc dla gran religions, dantaldut dla religion cristiana, y l‘impurtanza dla religions per l cumpurtamënt /etica dla persones. Ëi cunësc la ravises cultureles di rituai y dla usanzes plu mpurtantes. Ëi sa de se deriejer tl lingaz religiëus. I studënc/la studentëesses cunësc i aspec plu mpurtanc dla democrazia y dla costituzion dl stat y capësc la relazions de chësta strutures cun strutures educatives a livel local y mondiel. Ëi sa dla mpurtanza di mass media per la formazion soziela y politica. Vester boni di adurvé l savëi: I studënc/la studentësses ie boni/bones de implementé esprescions religiëuses tla didatica a scola y tla scolina. Ëi capësc l‘impurtanza dla formazion soziela y politica tla educazion y a scola; ëi cunësc la concezions dla pedagogia dla democrazia, ie boni/bones de adurvé chësta concezions tl lëur a scola y de fé ora dla scola/dla scolina n luech, ulache n pó viver y sperimenté chësta conzezions. Giudiché: I studënc/la studentësses i boni/bones de analizé te na maniera critica y costrutiva esperienzes religiëuses y de les udëi te na otica scientifica. Ëi ie boni de analisé criticamënter desfides sozieles y poliches y de udëi ora cunseguënzes per l lëur concret a scola y tla scolina. Oradechël ie i studënc/la studentësses boni/bones de formulé na minonga cualificheda sul ciamp dla formazion soziela y politica, do avëi analisá – ënghe cun l aiut di mass media – cërta situazions a livel local y mondiel. Comunicazion: I studënc/la studentëssa ie boni/bones de rujené de tematiches religiëuses te na maniera responsabla y scientificamënter drëta. I studënc/la studentësses ie boni/bones de adurvé n lingaz cualificá per rujené sun tematiches che reverda situazions soziopolitiches tenian cont de duta la dimenscions de cumprension, de tansfer y de modi de ududa dla situazion. Strategies per mparé: I studënc/la studentësses se rënd cont, che la riflescions sun la religions muessa unì fates te na forma scientificamënter fundeda. Ëi se rënd cont, che educazion, formazion y sozietá se muda tl tëmp y ie desfrënc da luech a luech y muessa for inant unì analisei y adatei ala situazion cuncreta.

Modalità d'esame
Te n unico ejam cun i contenuc de tramedoi lezions vëniel dat na nota unica. L ejam scrit ie metú adum da 30 dumandes (16 cun contenuc dla lezion sula storia dla religons/etica, 14 cun contenuc dla lezion sula formazion soziela y politica). Pra uni dumanda iel 4 respostes; una de chësta ie drëta. L tëmp a disposizion ie 1 ëura. La dumandes ie tëutes ora dai contenuc dla doi lezions.

Criteri di valutazione
Argumentazion tlera y scientificamënter fundeda, capaziteies de reflescion y de transfer. Sce l vën dant, che pra l ejam vën una na pert valuteda positivamënter y l‘autra negavimënter, pona muessa mé unì fat do l ejam sun la lezion cun la valutazion negativa. Per ruvé ala nota unica dl modul vëniel tëut ca la doi valutazion positives di doi ejams. N po me se presenté trëi iëdesc a n ejam. La valutazion negativa, ënghe sce me te una na pert dl modul, vën cunteda coche n ejam nia valutá positivamënter.